Politica media a Uniunii Europene
정홍기
0
1,027
2006.11.30 23:46
Politica media a Uniunii Europene
Prelegere sustinuta de Jan Schippers
Conferinta Media si Societatea, Timisoara, 23-25 noiembrie 2006
In primul rand vreau sa multumesc organizatorilor acestei conferinte pentru invitatia pe care mi-au facut-o sa tin o prelegere in fata dumneavoastra pe tema : Politica media a Uniunii Europeana.
Introducere: Sectorul-media european, cuprindere si influenta
Influenta mediei asupra societatii noastre este evidenta. In 98% dintre casele din Europa se gaseste un televizor. Un european, se uita in medie trei ore si jumatate pe zi la televizor. Media si sectorul audiovizial ofera in mod direct slujbe la mai mult de un milion de persoane din Uniunea Europeana. Interesele economice nu trebuie in nici un caz subestimate.
Secorul media poate avea o influenta pozitiva, de formare asupra societatii , dar si un efect negativ, prin care sunt eliminate valori si norme si prin care sunt distruse fundamentele societatii.
In aceasta prelegere vreau sa sa va clarific faptul ca Uniunea Europeana practica o politica media in care motivatiile economice si si aspectele culturale concureaza pentru intaietate.
In general, UE a promovat realizarile companiilor media comerciale, s-a asigurat de aceasta, lucru care a pus mari presiuni pe companiile publice.
Facandu-se apel la libertatea de exprimare sunt transmite emisiune reprobabile din punct de vedere etic.
Este important pentru crestinii din politica, media, societate sa isi faca auzita vocea impotriva acestui lucru.
In aceasta dimineata, vreau mai intai sa parcurg cu dumneavoastra modul in care se prezinta politica media e Europei. Cu ce fel de reglementari avem de-a face si ce scopuri are politica media a UE.
Apoi, vom evalua aceasta politica. Din perspectiva crestina vom numi cele mai importante tendinte atat pozitive cat si negative ale politicii media din UE.
In incheiere sper sa va pot clarifica in ce mod , politica media europeana o influenteaza pe cea din Romania.
Dupa prezentarea celor trei puncte, sper sa puteti vedea si pentru dumneavoastra care sunt oportunitatile pentru crestini de a influenta sectorul media si politica media din tara dumneavoastra.
Politica media a Uniunii Europene
Intai trebuie sa stabilim ca Uniunea Europeana nu are o politica media atotcuprinzatoare. Cea mai mare competenta in materie de politica o au statele membre. UE poate sa incurajeze cooperarea dintre stratele membre si sa sprijine si sa completeze activitatile legate de imbunatatirea politicii culturale.
Cand se procedeaza pe baza reglementarilor economice ale aliantei Europene, Uniunea trebuie sa respecte aspectele culturale. Altfel, s-ar putea intampla ca politica media a unui stat membru sa fie facuta imposibila sau sa fie obstructionata de politica economica europeana.
Dezvoltarea tehnici ,a pietei si a comunitatii internationale au impact asupra politicii Uniunii Europene. In ultimul deceniu, ajustarea regulamentelor in mod repetat a fost necesara pentru a face fata evolutiilor . Satelit, cablu, internet si digitalizarea duc la o explozie a modalitatilor prin care sunt posibile emisiile si difuziunea radio, tv, si ale productii audiovizuale.
Daca inainte, compania media decidea ce puteau oamenii sa asculte sau sa vizioneze la un moment dat, in ziua de azi exista televiziunea la cerere ( television on demand) si internet, prin care ascultatorul sau telespectatorul decide ce si cand vizioneaza.
Politica media a Uniunii Europene are urmatoarea structura:
a. Cadrul legal este format pe baza principiului : “Televiziune fara frontiere”.
Acest cadru legal a fost introdus in 1989 si a fost intre timp schimbat. Momentan este si acest principui calauzitor revazut de catre Parlamentul European si de catre Consiliul de Ministrii. Principiul “ TV fara frontiere” are in vedere reglementarea traficului liber a serviciilor radio si de tv. Exista importante norme minime care trebuie respectate de fiecare companie media sau provider. Un numar maxim de ore de reclama pe zi, reguli privind sponsorizarea, protectia minorilor si dreptul la replica sunt reglementantate prin acest principiu.
b. Pe langa Principiul TV fara frontiere, Comisia Europeana a facut
propunere legislativa pentru Serviciile Media Audiovizuale
c. In al treilea rand, exista la nivel european un regulament important cu
privire la subsidiile pentru sprijinirea sectorului media european
d. In al patrulea rand , exista regulamente externe care privesc protejarea
intereselor culturale Europene in contextul Organizatiei de comert
international
Pe scurt, politica media e UE se dezvolta dea lungul a doua cai, politica economica si politica culturala. Acestea doua, economia si cultura se lupta pentru intaietate. In Uniunea Europeana, vedem pe de o parte ca tarile membre si Comisia Europeana incearca sa respecte, pretiuasca si sa promoveze diversitatea culturala si diferitele traditiii din Europa. Pe de alta parte, incearca, indeosebi Comisia Europeana, sa se orienteze pe valorile comune ale Europei pentru a crea un sector European media care sa poate face fata concurentei, de exemplu sectorului media american.
Comisia Europeana si Parlamentul European vor , ajutati de Principiul “ Televiziune fara frontiere” sa elimine legile nationale ce pot constitui obstacole, pentru a crea o singura piata media europeana si pentru a liberaliza seviciile din cadrul sectorului media. Din aceasta cauza poate aparea foarte repede situatia, in care reglementari nationale privind politica culturala, sa fie interpretate ca fiind obstacole economice sau surse de disturbare a concurentei. Diversitatea dintre tari si in tarile membre are din aceasta cauza de suferit
Aceasta abordare face ca, in cadrul politicii media a Uniunii, accentul sa te puna tot mai mult pe interesele economice decat pe aspectele culturale. Domina aspectul economic in locul diversitatii culturale. Drept urmare, Uniunea Europeana va dezvolta o politica “industriala” pentru nevoile sectorului media De aceea apare riscul ca o parte importanta a competentei guvernelor sa fie eliminata si sa ajunga in instantele din Bruxel. Centralizare deci.
Concurenta dintre productiile europene si cele americane “Hollywood-iene.
Cele mai multe companii media din Europa sunt structurate in acelasi fel . Se axeaza pe servirea unei public regional sau national. Programele radio si tv nu circula aproape deloc intre statele membre. Multe companii din Europa cumpara la scara mare productii americane relativ ieftine pentru a le difuza cu subtitrari sau cu traducere sincronizata in limba nationala. Tocmai aceasta distribuire larga a produselor audiovizuale americane in Europa nu este spre interesul producatorilor europeni.
Printr-un lobbby puternic la Comisie si Parlament sectorul media european incearca sa faca in asa fel incat politica europeana sa fie in defavoarea producatorilor americani.
Este valabil argumentul ca sectorul media european trebuie sustinut pentru a fi protejat impotriva productiilor ieftine americane? Eu cred ca sunt multe de cantarit.
In primul rand ma intreb in mod serios daca productiile de film si de radio europene se pot deosebi in mod pozitiv din punct de vedere etic, de cele americane. Nu sunt asa de familiarizat cu programele tv romanesti dar pot sa numesc productii olandeze la care nu te poti uita ca si crestin fara sa simti ca iti afecteaza constiinta. Sanatatea ta morala este incercata cu adevarat.
In al doilea rand este inutil sa spijini un sector media european slab daca acesta nu poate scoate pe piata produse de inalta calitate.
Sustinerea unei industrii media slabe care scoate produse slabe este ca si cum ai duce apa in mare.
Trebuie guvernul sa sprijine doar acele productii pentru care exista cerere din partea unui public larg? Pe baza unor considerente economice sunt multe de zis in legatura cu acest fapt. In fond: daca stii dinainte ca vanzarile sunt asigurate, atunci ocuparea locurilor de munca si succesul sunt garantate. Sprijinul si subsidiile pot atunci sa creasca rezultatele economice.
Dar pe baza considerentelor culturale si etic nu consider aceasta abordare unilaterala, economica ca fiind justa. Ea creeaza o mono cultura, iar riscul de schimbare si disparitie a normelor morale este mare.
Protejarea minorilor
Din a doua jumatate a anilor nouazeci, se afla pe agenda politica a Europei, protejarea minorilor impotriva violentei si a sexului ( in special pornografia). In special pentru seviciile online incearca conducerea Europei sa gaseasca modalitati pentru protejarea minorilor impotriva continutului daunator gasit pe internet sau la tv, video- la cerere.
Aceasta evolutie poate fi privita ca fiind pozitiva. Totusi, libertatea de opinie si libertatea de a emite programe audiovizuale necenzurate sunt considerate atat de importante de catre politica europeana incat se uita faptul ca si adultii pot sa isi faca rau urmarind productii perverse sau programe care sunt de dispretuit din punct de vedere etic.
Pana acuma s-a facut deosebirea in domeniul european intre continut daunator si ilegal. Exista deci filme care sunt considerata daunatoare dar nu si ilegale. Mie se pare articiliala aceasta deosebire.
Compar asta cu politica liberala a Olandei cu privire la drogurile soft. Daca cineva are la el mai putin de 5 grame de iarba, politia nu are voie sa il retina, sa il amendeze sau sa confiste iarba. Acele 5 grame de iarba sunt daunatoare dar nu si ilegale. Daca cineva are nu 5 ci 10 grame, cele 5 grame in plus devin dintr-o data ilegale. Cine poate sa inteleaga, sa inteleaga.
Evaluarea politicii media a Uniunii Europene
Rezumand, ajung la evaluarea politicii media a UE dintr-o perspectiva crestina. Elemente apreciate ca fiind pozitive in politica UE sunt:
a. Incercarea politicii media de a nu se centra doar pe scopuri economice
b. Separarea transmisiunilor de publicitate la tv si obligatia de a deosebi in mod clar reclamele de programele obisnuite
c. Impunerea de reguli prin care minorii sa fie protejati de programe cu un continut daunator
d. Restrictia de a instiga la ura prin intermediul media
e. Respectarea si promovarea diferentelor culturale si lingvistice din Europa
f. Promovarea cooperarii dintre producatorii din diferite tari din UE
Dar trebuie sa mentionez si elementele ale politici media a UE, care din perspectiva crestina trebuie privita in mod critic si judecate ca fiind negative:
g.dominatia interesului economic : in cele din urma cade accentul pe liberalizare, comercializare si promovarea locurilor de munca , prin care interesul economic devine mai important decat limitarile etice atat de necesare si incurajarea diversitatii culturale
h. este bine sa ii protejam pe copii impotriva programelor cu continut daunator , dar si adultii trebuie protejati de ei insisi. Cu alte cuvinte, diferenta dintre continutul daunator si ilegal este una artificiala
i. Datorita adaptarii principiului tara de origine( providerul sau compania media trebuie sa respecte legile tarii din interiorul careia isi ofera serviciile) state membre luate separat pot sa isi aplice mult mai greu politica media intr-un mod eficient.
Cunoasterea radioului
Cand vorbim despre politica media , cea mai mare atentie este acordata poturilor tv si industriei filmului. Traim intr-o cultura a imaginii Dar nu avem voie sa uitam radioul. Radioul este foarte eficient si eficace pentru misiune si evanghelizare. In comparatie cu posturile tv, radioul are nevoie de resurse mult mai putine. Acest argument este valabil nu numai pentru ofertant dar si pentru beneficiar. Un aparat radio este mult mai ieftin decat un televizor. Este cunoscut faptul ca , datorita organizatiei 3XM au aparut biserici in case in regiuni unde organizatiile misionare nu puteau ajunge aproape sau chiar deloc.
Romania si politica media a UE
In acest moment , Romania respecta in linii mari regulamentul european privind politica media. Mai ales in 2002 si 2003, s-a facut adaptarea legilor media din Romania.
Romania are un serviciu public media si pe langa aceasta, companii media regionale sau nationale. Compania ProTv , o intreprindere privata, este grupul dominant.
In Romania functioneaza Consiliul National al Audiovizualului ca organ cel mai important de supervizare.
Consiliul trebuie sa sa fie independenta din punct de vedere politic si sa supervizeze companiile media publice sau private si a providerilor care transmit si isi ofera serviciile de pe teritoriul Romaniei.
Exista un punct important cu care UE nu este de acord. Acest lucru se refera la obligatia legala a tuturor posturilor tv de a rezerva minim 5% din timpul de emisie filmelor romanesti. Acest lucru este considerat de Uniune ca intrand in conflict cu princiul de a nu discrimina pe baza de nationalitate.
Langa asta vreau sa mentionez faptul ca in UE se poate practica o astfel de cota obligatorie pentru productiile europene. Se pare ca Romania nu poate aplica la nivel national ceea ce in UE in special in statul membru Franta, este permis in legatura cu o cota de emisie pentru productiile europene de film.
Concluzia
Sectorul media nu poate fi abordat ca un sector economic sau industrial obisnuit.
Trebuie sa existe un echilibru intre orienterile culturale si economice.
Prin media se formeaza opinii si se influenteaza , lucru care se alfa in stransa legatura cu valori , norme, cu sanatatea etica si spirituala, cu libertatea de exprimare si protejarea persoanelor minore sau majore, impotriva daunelor.
Ceea ce SGP-ului propune este ca diversitatea in cadrul audiovizualului si a sectorului media sa fie o urmare directa a diversitatii tarilor membre. Aceasta pluralitate este un dat cultural si a societatilor pe care trebuie sa il apreciem ca fiind pozitiv pentru ca aduce beneficii tuturor locuitorilor din diversele tari ale Europei.
Procesul de extindere si internationalizare lasa prin definitie mai putin spatiu pentru diversitate culturala si atentie specifica pentru valori si norme. Cand sectorul media va fi liberalizat in intregime, cred ca nivelul moral al programelor va scadea si mai mult.
Apa curge intotdeauna pana la puctul cel mai de jos. Guvernul, atat al Romaniei, al Olandei si al Europei trebuie sa impuna limite etice si culturale, sa impuna reglementari cu privire la reclama, protectia minorilor impotriva violentei si a sexului si protectia adultilor impotriva productiilor mizerabile din punct de vedere etic.
De aceea vreau sa fac un apel catre crestinii care lucreaza la un post de radio, de televiziune, la un provider de internet sau altundeva in sectorul media: nu va rusinati de evanghelia lui Isus Hristos si de poruncile bune si sfinte ale lui Dumnezeu.
Incercati sa aratati care sunt efectele negative ale productiilor si transmisiunilor daunatoare.
In cele din urma, nu ii ajutam pe parinti, dar aducem multe familii ( parinti si copii) in probleme serioase atunci cand facem programe sau filme care nu contribuie in mod pozitiv la indeplinirea poruncii de a-L slavi pe Dumnezeu, de a-L iubi pe El mai presus de tot si de a ne iubi semeni ca pe noi insine.
Tot aici e potrivit un apel catre pastori, oameni publici si alti lucratori bisericesti : invatati oamenii cum sa foloseasca multitudinea de informatii si programele de divertisment difuzate la radio, tv si prin internet. Aduceti-le aminte ca , tinerii cu fac ceea ce spun parintii sa faca si fac ceea ce vad pe parinti facand.
Incurajati-i sa isi faca timp pentru a studia personal biblia, pentru rugaciune comuna ca si famlie, pentru discutii sau pentru un joc la care sa participe toti din casa.
Dumnezeu nu ne-a creat ca sa fim sclavi ai televizorului sau a internetului, ci ca oameni care trebuie sa traim impreuna si unii pentru altii, sa ne slujim unii altora, sa ii aducem Lui lauda.
Va multumesc pentru atentie.
Prelegere sustinuta de Jan Schippers
Conferinta Media si Societatea, Timisoara, 23-25 noiembrie 2006
In primul rand vreau sa multumesc organizatorilor acestei conferinte pentru invitatia pe care mi-au facut-o sa tin o prelegere in fata dumneavoastra pe tema : Politica media a Uniunii Europeana.
Introducere: Sectorul-media european, cuprindere si influenta
Influenta mediei asupra societatii noastre este evidenta. In 98% dintre casele din Europa se gaseste un televizor. Un european, se uita in medie trei ore si jumatate pe zi la televizor. Media si sectorul audiovizial ofera in mod direct slujbe la mai mult de un milion de persoane din Uniunea Europeana. Interesele economice nu trebuie in nici un caz subestimate.
Secorul media poate avea o influenta pozitiva, de formare asupra societatii , dar si un efect negativ, prin care sunt eliminate valori si norme si prin care sunt distruse fundamentele societatii.
In aceasta prelegere vreau sa sa va clarific faptul ca Uniunea Europeana practica o politica media in care motivatiile economice si si aspectele culturale concureaza pentru intaietate.
In general, UE a promovat realizarile companiilor media comerciale, s-a asigurat de aceasta, lucru care a pus mari presiuni pe companiile publice.
Facandu-se apel la libertatea de exprimare sunt transmite emisiune reprobabile din punct de vedere etic.
Este important pentru crestinii din politica, media, societate sa isi faca auzita vocea impotriva acestui lucru.
In aceasta dimineata, vreau mai intai sa parcurg cu dumneavoastra modul in care se prezinta politica media e Europei. Cu ce fel de reglementari avem de-a face si ce scopuri are politica media a UE.
Apoi, vom evalua aceasta politica. Din perspectiva crestina vom numi cele mai importante tendinte atat pozitive cat si negative ale politicii media din UE.
In incheiere sper sa va pot clarifica in ce mod , politica media europeana o influenteaza pe cea din Romania.
Dupa prezentarea celor trei puncte, sper sa puteti vedea si pentru dumneavoastra care sunt oportunitatile pentru crestini de a influenta sectorul media si politica media din tara dumneavoastra.
Politica media a Uniunii Europene
Intai trebuie sa stabilim ca Uniunea Europeana nu are o politica media atotcuprinzatoare. Cea mai mare competenta in materie de politica o au statele membre. UE poate sa incurajeze cooperarea dintre stratele membre si sa sprijine si sa completeze activitatile legate de imbunatatirea politicii culturale.
Cand se procedeaza pe baza reglementarilor economice ale aliantei Europene, Uniunea trebuie sa respecte aspectele culturale. Altfel, s-ar putea intampla ca politica media a unui stat membru sa fie facuta imposibila sau sa fie obstructionata de politica economica europeana.
Dezvoltarea tehnici ,a pietei si a comunitatii internationale au impact asupra politicii Uniunii Europene. In ultimul deceniu, ajustarea regulamentelor in mod repetat a fost necesara pentru a face fata evolutiilor . Satelit, cablu, internet si digitalizarea duc la o explozie a modalitatilor prin care sunt posibile emisiile si difuziunea radio, tv, si ale productii audiovizuale.
Daca inainte, compania media decidea ce puteau oamenii sa asculte sau sa vizioneze la un moment dat, in ziua de azi exista televiziunea la cerere ( television on demand) si internet, prin care ascultatorul sau telespectatorul decide ce si cand vizioneaza.
Politica media a Uniunii Europene are urmatoarea structura:
a. Cadrul legal este format pe baza principiului : “Televiziune fara frontiere”.
Acest cadru legal a fost introdus in 1989 si a fost intre timp schimbat. Momentan este si acest principui calauzitor revazut de catre Parlamentul European si de catre Consiliul de Ministrii. Principiul “ TV fara frontiere” are in vedere reglementarea traficului liber a serviciilor radio si de tv. Exista importante norme minime care trebuie respectate de fiecare companie media sau provider. Un numar maxim de ore de reclama pe zi, reguli privind sponsorizarea, protectia minorilor si dreptul la replica sunt reglementantate prin acest principiu.
b. Pe langa Principiul TV fara frontiere, Comisia Europeana a facut
propunere legislativa pentru Serviciile Media Audiovizuale
c. In al treilea rand, exista la nivel european un regulament important cu
privire la subsidiile pentru sprijinirea sectorului media european
d. In al patrulea rand , exista regulamente externe care privesc protejarea
intereselor culturale Europene in contextul Organizatiei de comert
international
Pe scurt, politica media e UE se dezvolta dea lungul a doua cai, politica economica si politica culturala. Acestea doua, economia si cultura se lupta pentru intaietate. In Uniunea Europeana, vedem pe de o parte ca tarile membre si Comisia Europeana incearca sa respecte, pretiuasca si sa promoveze diversitatea culturala si diferitele traditiii din Europa. Pe de alta parte, incearca, indeosebi Comisia Europeana, sa se orienteze pe valorile comune ale Europei pentru a crea un sector European media care sa poate face fata concurentei, de exemplu sectorului media american.
Comisia Europeana si Parlamentul European vor , ajutati de Principiul “ Televiziune fara frontiere” sa elimine legile nationale ce pot constitui obstacole, pentru a crea o singura piata media europeana si pentru a liberaliza seviciile din cadrul sectorului media. Din aceasta cauza poate aparea foarte repede situatia, in care reglementari nationale privind politica culturala, sa fie interpretate ca fiind obstacole economice sau surse de disturbare a concurentei. Diversitatea dintre tari si in tarile membre are din aceasta cauza de suferit
Aceasta abordare face ca, in cadrul politicii media a Uniunii, accentul sa te puna tot mai mult pe interesele economice decat pe aspectele culturale. Domina aspectul economic in locul diversitatii culturale. Drept urmare, Uniunea Europeana va dezvolta o politica “industriala” pentru nevoile sectorului media De aceea apare riscul ca o parte importanta a competentei guvernelor sa fie eliminata si sa ajunga in instantele din Bruxel. Centralizare deci.
Concurenta dintre productiile europene si cele americane “Hollywood-iene.
Cele mai multe companii media din Europa sunt structurate in acelasi fel . Se axeaza pe servirea unei public regional sau national. Programele radio si tv nu circula aproape deloc intre statele membre. Multe companii din Europa cumpara la scara mare productii americane relativ ieftine pentru a le difuza cu subtitrari sau cu traducere sincronizata in limba nationala. Tocmai aceasta distribuire larga a produselor audiovizuale americane in Europa nu este spre interesul producatorilor europeni.
Printr-un lobbby puternic la Comisie si Parlament sectorul media european incearca sa faca in asa fel incat politica europeana sa fie in defavoarea producatorilor americani.
Este valabil argumentul ca sectorul media european trebuie sustinut pentru a fi protejat impotriva productiilor ieftine americane? Eu cred ca sunt multe de cantarit.
In primul rand ma intreb in mod serios daca productiile de film si de radio europene se pot deosebi in mod pozitiv din punct de vedere etic, de cele americane. Nu sunt asa de familiarizat cu programele tv romanesti dar pot sa numesc productii olandeze la care nu te poti uita ca si crestin fara sa simti ca iti afecteaza constiinta. Sanatatea ta morala este incercata cu adevarat.
In al doilea rand este inutil sa spijini un sector media european slab daca acesta nu poate scoate pe piata produse de inalta calitate.
Sustinerea unei industrii media slabe care scoate produse slabe este ca si cum ai duce apa in mare.
Trebuie guvernul sa sprijine doar acele productii pentru care exista cerere din partea unui public larg? Pe baza unor considerente economice sunt multe de zis in legatura cu acest fapt. In fond: daca stii dinainte ca vanzarile sunt asigurate, atunci ocuparea locurilor de munca si succesul sunt garantate. Sprijinul si subsidiile pot atunci sa creasca rezultatele economice.
Dar pe baza considerentelor culturale si etic nu consider aceasta abordare unilaterala, economica ca fiind justa. Ea creeaza o mono cultura, iar riscul de schimbare si disparitie a normelor morale este mare.
Protejarea minorilor
Din a doua jumatate a anilor nouazeci, se afla pe agenda politica a Europei, protejarea minorilor impotriva violentei si a sexului ( in special pornografia). In special pentru seviciile online incearca conducerea Europei sa gaseasca modalitati pentru protejarea minorilor impotriva continutului daunator gasit pe internet sau la tv, video- la cerere.
Aceasta evolutie poate fi privita ca fiind pozitiva. Totusi, libertatea de opinie si libertatea de a emite programe audiovizuale necenzurate sunt considerate atat de importante de catre politica europeana incat se uita faptul ca si adultii pot sa isi faca rau urmarind productii perverse sau programe care sunt de dispretuit din punct de vedere etic.
Pana acuma s-a facut deosebirea in domeniul european intre continut daunator si ilegal. Exista deci filme care sunt considerata daunatoare dar nu si ilegale. Mie se pare articiliala aceasta deosebire.
Compar asta cu politica liberala a Olandei cu privire la drogurile soft. Daca cineva are la el mai putin de 5 grame de iarba, politia nu are voie sa il retina, sa il amendeze sau sa confiste iarba. Acele 5 grame de iarba sunt daunatoare dar nu si ilegale. Daca cineva are nu 5 ci 10 grame, cele 5 grame in plus devin dintr-o data ilegale. Cine poate sa inteleaga, sa inteleaga.
Evaluarea politicii media a Uniunii Europene
Rezumand, ajung la evaluarea politicii media a UE dintr-o perspectiva crestina. Elemente apreciate ca fiind pozitive in politica UE sunt:
a. Incercarea politicii media de a nu se centra doar pe scopuri economice
b. Separarea transmisiunilor de publicitate la tv si obligatia de a deosebi in mod clar reclamele de programele obisnuite
c. Impunerea de reguli prin care minorii sa fie protejati de programe cu un continut daunator
d. Restrictia de a instiga la ura prin intermediul media
e. Respectarea si promovarea diferentelor culturale si lingvistice din Europa
f. Promovarea cooperarii dintre producatorii din diferite tari din UE
Dar trebuie sa mentionez si elementele ale politici media a UE, care din perspectiva crestina trebuie privita in mod critic si judecate ca fiind negative:
g.dominatia interesului economic : in cele din urma cade accentul pe liberalizare, comercializare si promovarea locurilor de munca , prin care interesul economic devine mai important decat limitarile etice atat de necesare si incurajarea diversitatii culturale
h. este bine sa ii protejam pe copii impotriva programelor cu continut daunator , dar si adultii trebuie protejati de ei insisi. Cu alte cuvinte, diferenta dintre continutul daunator si ilegal este una artificiala
i. Datorita adaptarii principiului tara de origine( providerul sau compania media trebuie sa respecte legile tarii din interiorul careia isi ofera serviciile) state membre luate separat pot sa isi aplice mult mai greu politica media intr-un mod eficient.
Cunoasterea radioului
Cand vorbim despre politica media , cea mai mare atentie este acordata poturilor tv si industriei filmului. Traim intr-o cultura a imaginii Dar nu avem voie sa uitam radioul. Radioul este foarte eficient si eficace pentru misiune si evanghelizare. In comparatie cu posturile tv, radioul are nevoie de resurse mult mai putine. Acest argument este valabil nu numai pentru ofertant dar si pentru beneficiar. Un aparat radio este mult mai ieftin decat un televizor. Este cunoscut faptul ca , datorita organizatiei 3XM au aparut biserici in case in regiuni unde organizatiile misionare nu puteau ajunge aproape sau chiar deloc.
Romania si politica media a UE
In acest moment , Romania respecta in linii mari regulamentul european privind politica media. Mai ales in 2002 si 2003, s-a facut adaptarea legilor media din Romania.
Romania are un serviciu public media si pe langa aceasta, companii media regionale sau nationale. Compania ProTv , o intreprindere privata, este grupul dominant.
In Romania functioneaza Consiliul National al Audiovizualului ca organ cel mai important de supervizare.
Consiliul trebuie sa sa fie independenta din punct de vedere politic si sa supervizeze companiile media publice sau private si a providerilor care transmit si isi ofera serviciile de pe teritoriul Romaniei.
Exista un punct important cu care UE nu este de acord. Acest lucru se refera la obligatia legala a tuturor posturilor tv de a rezerva minim 5% din timpul de emisie filmelor romanesti. Acest lucru este considerat de Uniune ca intrand in conflict cu princiul de a nu discrimina pe baza de nationalitate.
Langa asta vreau sa mentionez faptul ca in UE se poate practica o astfel de cota obligatorie pentru productiile europene. Se pare ca Romania nu poate aplica la nivel national ceea ce in UE in special in statul membru Franta, este permis in legatura cu o cota de emisie pentru productiile europene de film.
Concluzia
Sectorul media nu poate fi abordat ca un sector economic sau industrial obisnuit.
Trebuie sa existe un echilibru intre orienterile culturale si economice.
Prin media se formeaza opinii si se influenteaza , lucru care se alfa in stransa legatura cu valori , norme, cu sanatatea etica si spirituala, cu libertatea de exprimare si protejarea persoanelor minore sau majore, impotriva daunelor.
Ceea ce SGP-ului propune este ca diversitatea in cadrul audiovizualului si a sectorului media sa fie o urmare directa a diversitatii tarilor membre. Aceasta pluralitate este un dat cultural si a societatilor pe care trebuie sa il apreciem ca fiind pozitiv pentru ca aduce beneficii tuturor locuitorilor din diversele tari ale Europei.
Procesul de extindere si internationalizare lasa prin definitie mai putin spatiu pentru diversitate culturala si atentie specifica pentru valori si norme. Cand sectorul media va fi liberalizat in intregime, cred ca nivelul moral al programelor va scadea si mai mult.
Apa curge intotdeauna pana la puctul cel mai de jos. Guvernul, atat al Romaniei, al Olandei si al Europei trebuie sa impuna limite etice si culturale, sa impuna reglementari cu privire la reclama, protectia minorilor impotriva violentei si a sexului si protectia adultilor impotriva productiilor mizerabile din punct de vedere etic.
De aceea vreau sa fac un apel catre crestinii care lucreaza la un post de radio, de televiziune, la un provider de internet sau altundeva in sectorul media: nu va rusinati de evanghelia lui Isus Hristos si de poruncile bune si sfinte ale lui Dumnezeu.
Incercati sa aratati care sunt efectele negative ale productiilor si transmisiunilor daunatoare.
In cele din urma, nu ii ajutam pe parinti, dar aducem multe familii ( parinti si copii) in probleme serioase atunci cand facem programe sau filme care nu contribuie in mod pozitiv la indeplinirea poruncii de a-L slavi pe Dumnezeu, de a-L iubi pe El mai presus de tot si de a ne iubi semeni ca pe noi insine.
Tot aici e potrivit un apel catre pastori, oameni publici si alti lucratori bisericesti : invatati oamenii cum sa foloseasca multitudinea de informatii si programele de divertisment difuzate la radio, tv si prin internet. Aduceti-le aminte ca , tinerii cu fac ceea ce spun parintii sa faca si fac ceea ce vad pe parinti facand.
Incurajati-i sa isi faca timp pentru a studia personal biblia, pentru rugaciune comuna ca si famlie, pentru discutii sau pentru un joc la care sa participe toti din casa.
Dumnezeu nu ne-a creat ca sa fim sclavi ai televizorului sau a internetului, ci ca oameni care trebuie sa traim impreuna si unii pentru altii, sa ne slujim unii altora, sa ii aducem Lui lauda.
Va multumesc pentru atentie.
Comments
